Etichete

, , , , , , ,

Localizare şi mijloace de transport

Oraşul Kavala se află situat în nord-estul Greciei, în regiunea Macedonia, la 653 km de Atena, 160 km de Salonic, 37 km de Drama, 89 km de Serres şi 56 km de Xanthi. Este un oraş de coastă, construit în stil amfiteatru, pe pante, cu vedere către golful Kavala din Marea Egee, cu un pitoresc port pescăresc şi cu legături constante de feribot cu insulele aflate în zonă.

Kavala Location Cut1

Kavala se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6 km pătraţi şi este capitala prefecturii cu acelaşi nume care ocupă 2.109 de km pătraţi şi include municipalităţile Kavala, Nestos, Pangaio şi Thassos, învecinându-se cu prefecturile Xanthi (la est), Drama (la nord) şi Serres (la vest). Oraşul are în prezent o populaţie de aproximativ 80.000 de locuitori.

Kavala are o poziţie perfectă pentru a fi folosit ca bază de plecare pentru vizitarea altor locuri de interes din nordul Greciei, cum sunt situl arheologic de la Filippi (Philippoi), delta râului Nestos, oraşele Xanthi şi Drama, munţii şi zonele împădurite de la nord de Kavala, peninsula Halkidiki, insula Thassos.

În Kavala se poate ajunge fie cu avionul, aeroportul Alexandru cel Mare (Megalos Alexandros) aflându-se doar la 27 de km de oraş, fie cu maşina proprie sau autobuzul (oraşul situându-se pe autostrada Egnatia Odos = Drum modern, construit pe aceeaşi rută a anticei Via Egnatia) fie cu vaporul, fiind curse regulate dinspre şi către Thassos, Limnos, Chios, Samos, Ikaria, Patmos, Leros, Kalymnos, Kos, Rhodos, Kymi, Agios Konstantinos, Pireu, Mytilini şi Samothraki.

Aeroportul Alexandru cel Mare

Aeroportul Alexandru cel Mare

Portul din Kavala de unde se ia feribotul

Portul din Kavala de unde se ia feribotul

Etimologie

Etimologia denumirii de Kavala este încă disputată. Există multe explicaţii, unii susţinând că ar proveni de la cuvântul italian cavallo (cal), alţii de la evreiescul kabbalah (metodă, disciplină esoterică şi şcoală de gândire cu origine în iudaism), în oraş locuind mulţi evrei.

Istoric

Cele mai vechi dovezi ale prezenţei umane datează din perioada 1050 – 700 î.Hr., fiind găsite în peninsula Panagia.

Istoria oraşului începe cu a doua jumătate a secolului VII î.Hr. când locuitorii din Paros, care colonizaseră insula Thassos, au traversat şi pe continent, unde au format o nouă colonie, numită Neapolis, atraşi fiind de zăcămintele de aur şi argint din muntele Pangaio, aflat în apropiere. În acelaşi timp, o altă aşezare fortificată a fost creată în regiunea Kipoupoli, numită Antisara.

La sfârşitul secolului al VI-lea î.Hr., Neapolis şi-a dobândit independenţa de Thassos, bătându-şi propria monedă din argint.

În 411 î.Hr., în timpul războiului peloponesiac, (431 – 404 î.Hr.), Neapolis a fost asediat de către armatele din Sparta şi Thassos, dar a rămas loial Atenei, fiind recompensat de către aceasta prin două decrete în 410 şi 407 î.Hr..

În timpul ocupaţiei macedonene, cunoscând o amplă dezvoltare, Neapolis a deservit drept port al cetăţii Filippi, după ce acesta a fost anexată de către Filip al II-lea al Macedoniei, tatăl lui Alexandru cel Mare.

În perioada imperiului roman, Neapolis s-a dezvoltat într-un port major al regiunii şi punct de popas, de vreme ce pe lângă aşezare trecea Via Egnatia, principala arteră comercială a imperiului, care lega Durres de Istambul. În 168 î.Hr. a devenit civitas. Neapolis a fost folosit ca bază navală a flotei lui Brutus şi Cassius în timpul Bătăliei de la Filippi, din anul 42 î.Hr., încheiată cu victoria urmașilor lui Cezar, Octavian (mai târziu împăratul Augustus) și Antonius.

În anul 45 d.Hr. Apostolul Pavel a vizitat Neapolis în drumul său către Filippi, unde a înfiinţat prima comunitate creştină din Europa.

În secolul VI, împăratul Iustinian a fortificat oraşul în efortul de a-l proteja de atacurile barbare.

Mai târziu, Neapolis şi-a schimbat denumirea în Christoupolis şi a devenit unul dintre cele mai prospere oraşe din imperiu.

În secolele VIII şi IX, atacurile bulgarilor i-au determinat pe bizantini să reorganizeze cu grijă întreaga zonă de apărare cu fortificaţii, în acelaşi timp dotând Christoupolis cu o notabilă garnizoană.

În 1185, în timpul atacurilor normanzilor din Macedonia, oraşul a fost capturat şi ars.

În 1302, catalanii au încercat să cucerească oraşul, dar au eşuat. Pentru a preveni reîntoarcerea lor, împăratul bizantin Andronikos III Palaiologos a construit un nou zid de apărare.

În 1357, în documentele vremii se menţionează că oraşul şi regiunea din jurul lui erau controlate de doi ofiţeri bizantini, care erau şi fraţi, Alexios şi John.

După lupte intense din timpul cruciadelor, în 1387, oraşul a fost cucerit de către otomani, fiind ulterior, timp de 4 ani, ocupat, jefuit şi distrus complet în 1391, de către aceştia.

În 1425, Christoupolis a fost cucerit de către veneţieni, însă doar pentru o scurtă perioadă de o lună de zile, ulterior otomanii recucerind-ul. Acesta a fost perioada în care denumirea de Christoupolis a încetat să mai existe, transformându-se în Kavala, cu locuitori greci şi turci şi prizonieri evrei capturaţi de către turci în Ungaria.

După aproape un secol de decădere, pe la mijlocul secolului al XV-lea, oraşul reapare în documente cu numele de Kavala şi se dezvoltă repede într-un important port.

Kavala a fost parte a imperiului otoman din 1387 până în 1912, fiind un sangiac (provincie) a acestuia. Ibrahim Paşa, Marele Vizir al lui Suleiman Magnificul a contribuit la creşterea şi prosperitatea oraşului reparând apeductul Kamares. Otomanii au extins zidurile cetăţii din peninsula Panagia.

Muhammad Ali, fondatorul statului egiptean modern s-a născut în Kavala în anul 1769. Casa sa a fost restaurată şi este în prezent muzeu.

În 1912, Kavala a fost cucerit de către bulgari, în timpul Primului Război Balcanic.

În 1913, oraşul a fost recucerit de către greci, după o operațiune de debarcare cu succes, realizată de marina greacă, condusă de faimosul amiral Pavlos Kountouriotis.

În timpul Primului Război Mondial, Kavala a fost ocupat de către bulgari, ocupaţia militară bulgară făcând multe victime în rândul populaţiei greceşti.

După războiul greco-turc din 1919 – 1922, oraşul a intrat într-o nouă eră de prosperitate datorată procesării şi comerţului cu tutun, aici stabilindu-se mulţi refugiaţi din Asia Mică.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după căderea Atenei, în 1941, naziştii au dat ca premiu Kavala aliaţilor lor bulgari, cauzând astfel din nou suferințe oraşului. Ulterior, în 1944, Kavala a fost eliberat.

Spre sfârşitul anilor ’50 Kavala s-a extins către mare revendicând teren în zona de la vest de port.

În 1967, regele Constantin al II-lea a părăsit Atena, stabilindu-se în Kavala, într-o încercare nereuşită de a lansa o contra-lovitură de stat împotriva juntei militare.

În prezent, Kavala este unul dintre cele mai mari oraşe din nordul Greciei, fiind considerat de mulţi drept cel mai frumos şi pitoresc oraş.

Kavala este înfrăţit cu oraşele Gabrovo (Bulgaria), din 1975, Grantiska (Serbia), din 1994, Nuremberg (Germania), din 1999, Agadir (Maroc), din 2001 şi Gotse Delchev (Bulgaria), din 2003.

Obiective turistice

În peninsula Panagia se găseşte oraşul vechi cu câteva construcţii de mare importanţă istorică pe care locuitorii din Kavala au avut grijă să le păstreze în condiţii foarte bune.

Apeductul Kamares este unul din simbolurile oraşului, fiind cel mai bine conservat apeduct din Grecia. Deşi îşi are originea în perioada romană, prezenta structură datează din perioada bizantină, mai exact secolul al XVI-lea. A suferit reparaţii majore în timpul ocupaţiei otomane, mai exact pe timpul domniei lui Suleiman Magnificul, cel mai probabil între 1530 – 1536. Structura pe două rânduri de arcade a fost proiectată pentru a uni peninsula Panagia cu baza muntelui Lekani, pentru a transporta apă de la izvoarele de acolo către castelul din peninsulă (oraşul vechi de azi), principala sursă de apă fiind situată la altitudinea de 400 de m. Apeductul are o lungime de 200 de m, constând în 60 de arcade de 4 mărimi diferite şi o înălţime maximă de 25 de m.

IMG_2705-1

IMG_2618-1

IMG_2619-1

Apeductul Kamares

Apeductul Kamares

Castelul bizantin sau castelul din Kavala domină vârful peninsulei Panagia, unde a fost construit oraşul vechi. În timpul perioadei bizantine şi a perioadei următoare, au fost efectuate de către bizantini, veneţieni şi turci numeroase lucrări de reconstrucţie şi reparaţii ale fortificaţiilor. În mod substanţial, toate etapele istoriei moderne au afectat castelul şi şi-au lăsat amprenta asupra zidurilor sale. Castelul în forma sa curentă a fost construit în primul sfert al secolului al XV-lea pe urmele Acropolei bizantine a Christoupolis-ului, care a fost distrusă în 1391. În prezent castelul este muzeu, păstrându-se turnul principal circular, rezervorul de apă, armurăria şi depozitul de alimente şi clădirea gărzii.

Castelul bizantin

Castelul bizantin

IMG_2677-1

Turnul principal circular

Turnul principal circular

Rezervorul de apă

Rezervorul de apă

Armurăria şi depozitul de alimente

Armurăria şi depozitul de alimente

Clădirea gărzii

Clădirea gărzii

În incinta castelului există un teatru în aer liber unde au loc diferite evenimente culturale. Tot aici se găseşte şi o terasă, unde turiştii se pot răcori cu diverse băuturi.

Teatrul în aer liber

Teatrul în aer liber

Terasa

Terasa

Din turnul castelului poate fi admirată o minunată panoramă a oraşului Kavala, a Mării Egee şi a insulei Thassos, aflată în depărtare.

IMG_2701-1

IMG_2703-1

IMG_2709-1

IMG_2710-1

IMG_2718-1

Priveliştea din turnul castelului

Priveliştea din turnul castelului

Imaret, un măreţ edificiu datând din ultima perioadă otomană, situat în partea vestică a peninsulei Panagia, este un exemplu clasic de arhitectură musulmană. Este una din ultimele construcţii executate în această perioadă şi singura care a supravieţuit aproape intactă. Cea mai mare parte a sa a fost construită între 1817 – 1821 în timpul domniei lui Muhammad Ali, fondatorul ultimei dinastii egiptene. Imaret a funcţionat ca seminar musulman, care includea o şcoală profesională pentru populaţia săracă din oraş, indiferent de religie. Din 1922 a fost folosit drept casă pentru refugiaţi. În 1931, ca urmare a lărgirii străzii adiacente, o parte a construcţiei a fost demolată. În 1967, rezidenţii din Imaret, în mare parte refugiaţi, au fost forţaţi să plece, iar monumentul a fost sigilat, rămânând multă vreme părăsit. Ulterior, o parte a construcţiei a funcţionat ca bar şi restaurant, în timp ce alte părţi au fost folosite ca spaţii de depozitare. În 2001, Imaret a fost cesionată pentru 50 de ani unui antreprenor din Kavala care a restaurat-o şi a transformat-o într-un hotel elegant şi luxos care păstrează din ambianţa epocii sale.

Imaret Hotel

Imaret-hotel-1

Imaret

Imaret

Casa lui Muhammad Ali, aflată în piaţa oraşului vechi, este locul unde s-a născut fondatorul ultimei dinastii egiptene. Frumoasa clădire, construită pe două niveluri, bazată pe arhitectura macedoneană, este considerată a fi proprietatea Egiptului. În prezent clădirea este folosită pentru scopurile Institutului Muhammad Ali.

Muhammad Ali House 20u2x5v-1

Casa lui Muhammad Ali

Casa lui Muhammad Ali

Lângă casa lui Muhammad Ali, în centrul pieţei oraşului vechi, se găseşte Statuia lui Muhammad Ali, o statuie ecvestră din bronz, ridicată în 1934, în onoarea sultanului Egiptului, operă a sculptorului grec Dimitriadis.

Statuia ecvestră a lui Muhammad Ali

Statuia ecvestră a lui Muhammad Ali

Tot în piaţa oraşului vechi se află şi biserica Panagia (Adormirea Maicii Domnului), construită în 1965 pe ruinele unei bazilici bizantine cu trei abside.

Biserica Panagia

Biserica Panagia

La intrarea în oraşul vechi mai există o biserică frumoasă, Agios Nikolaos (Sfântul Nicolae). Iniţial dedicată Apostolului Pavel, în perioada otomană a servit drept moschee, fiind cea mai mare de acest gen din Kavala. În 1920, moscheea fost convertită în actuala biserică creştină, iar deasupra bazei minaretului a fost ridicată o clopotniţă nouă.

IMG_2774-1

Biserica Agios Nikolaos

Biserica Agios Nikolaos

În oraşul vechi poate fi admirat şi complexul Halil Bey care include moscheea Halil Bey, construită la începutul secolului XX pe fundaţiile unei bazilici din perioada de început a creştinismului, un vechi minaret datând din secolul XVI şi o medresă.

IMG_2669-1

Moscheea Halil Bey

Moscheea Halil Bey

Vechiul minaret

Vechiul minaret

Medresa

Medresa

De asemenea, în oraşul vechi încântă privirea străzile cu case construite în stil tradiţional, înghesuite una lângă alta.

IMG_2629-1

IMG_2640-1

IMG_2758-1

Case din oraşul vechi

Case din oraşul vechi

În apropiere de centrul oraşului nou se află o serie de clădiri de o importanţă istorică deosebită.

Primăria a fost construită în jurul anului 1895 de către negustorul ungur Pierre Herzog şi este o miniatură a unui castel unguresc. După moartea sa, clădirea a trecut în posesia companiei ”Limited Liability Company of Tobacco and Overseas”. Clădirea adăposteşte sediul primăriei din anul 1937, când, în timpul administraţiei primarului Athanasios Balanos, a fost cumpărată de către Municipalitatea din Kavala.

Primăria din Kavala

Primăria din Kavala

În parcul din faţa primăriei se află Statuia lui Nike (Victoria), o statuie din bronz realizată de sculptorul John Parmakelis, care reprezintă lupta grecilor pentru libertate din cele mai vechi timpuri până în 1940-1941.

IMG_2593-1

Statuia lui Nike din parcul din faţa primăriei

Statuia lui Nike din parcul din faţa primăriei

Aflată la doar câţiva metri de primărie, Marele Club Comunitar Grecesc (Megali Leschi) este o clădire în stil eclectic îmbinat cu motive neoclasice (frontoane, capiteluri, colonete etc.) şi vechi elemente tradiţionale greceşti. A fost construită în 1909 de către Societatea Doamnele Philoptochos (Prieteni ai săracilor). În prezent este gazda multor evenimente culturale, la parter fiind un spaţiu generos, perfect pentru expoziţii de artă. Totodată, în clădire se găseşte şi biroul ombudsman-ului (avocatul poporului), un serviciu auxiliar administrativ al Municipalităţii din Kavala.

Megali Leschi

Megali Leschi

Casa Tokou a fost construită în 1879 de către Dimitrios Tokos, un negustor de tutun, şi este o clădire al cărei stil arhitectural este influențat de eclecticismul romantic şi care păstrează elemente tradiţionale greceşti. În primii ani ai secolului XX, clădirea a funcţionat ca subconsulat italian, iar în 1911 a fost cumpărată de către Societatea Doamnele Philoptochos din Kavala. După cel de-al Doilea Război Mondial funcţionat ca Şcoala Privată Papassideri. A fost restaurată şi în prezent este sediul Departamentului venituri pentru perioada bizantină.

Tokou Mansion 01-1

Casa Tokou

Casa Tokou

Casa Wix a fost construită în 1899 de baronul german Adolf Wix pentru a deservi drept birou comercial şi casă de locuit. Din punct de vedere arhitectonic, clădirea este similară cu cea a primăriei. După schimbarea în timp a multor proprietari, în prezent clădirea este proprietatea Municipalităţii din Kavala.

Casa Wix

Casa Wix

Mănăstirea Lazarists a fost construită în perioada 1888 – 1892 şi este o clădire cu elemente arhitectonice cu influenţă neoclasică. În trecut a fost sediul Ambasadei Franţei, iar în zilele noastre este singura biserică catolică din oraş.

IMG_2605-1

Lazarists Monastery 03-1

Mănăstirea Lazarists

Mănăstirea Lazarists

Depozitul Municipal de Tutun a fost construit în prima decadă a secolului XX pentru a deservi drept depozit de tutun al negustorului turc Kizi Mimin. Clădirea este construită în stil neoclasic cu elemente arhitectonice şi morfologice turceşti-otomane. În prezent este proprietatea Municipalităţii din Kavala, care a restaurat-o, şi este gazda expoziţiilor Muzeului Folcloric, Muzeului Tutunului din Kavala şi a altor expoziţii culturale temporare.

Depozitul Municipal de Tutun

Depozitul Municipal de Tutun

Conservatorul Municipal este una dintre cele mai vechi case din oraş, fiind construită înainte de 1864 în stil neoclasic cu impresionante frontoane, columne şi sculpturi. A aparţinut fraţilor Grigoriadis, printre primii negustori de tutun. După Primul război Mondial a funcţionat ca sediu de bancă, iar din 1987 aparţine Municipalităţii din Kavala şi adăposteşte Conservatorul Municipal.

Conservatorul Municipal

Conservatorul Municipal

Muzeul Arheologic din Kavala este cel mai important muzeu arheologic din Macedonia de Est şi unul dintre cele mai importante muzee din Grecia. El are o istorie direct legată de săpăturile arheologice din zonă, începând cu 1934, odată cu numirea în Kavala a primului curator al antichităţilor, G. Bakalakis, care a devenit mai târziu profesor al Universităţii Aristotel din Salonic. În timpul ocupaţiei Kavalei de către germani şi bulgari, muzeul a fost jefuit şi multe antichităţi au fost vândute prin contrabandă sau distruse. Muzeul a fost redeschis în 1964, iar clădirea care îl adăposteşte în prezent este opera arhitecţilor D. Fatouros şi G. Triantaphyllides, profesori ai Şcolii Politehnice şi ai Universităţii Aristotel din Salonic în perioada 1963 – 1964. Muzeul conţine artefacte preistorice din neolitic şi epoca bronzului descoperite în regiunea Kavala, respectiv Neapolis (vechea Kavala), Amphipolis, Oisyme, Galypsos, Dikili Tas, Tragilos, Mesembria, Nikisiani şi Avdira. Camera cu artefactele găsite la Neapolis conţine rămăşiţele templului Athena Parthenos (Fecioara Atena), figurine şi vase cu figuri negre arhaice.

Muzeul Arheologic din Kavala

Muzeul Arheologic din Kavala

Archaeological Museum of Kavala Macedonian_Museums02-1

Archaeological Museum of Kavala Macedonian_Museums05-1

Archaeological Museum of Kavala Macedonian_Museums04-1

Exponate din muzeu

Exponate din muzeu

Situl arheologic de la Amphipolis

Situl arheologic de la Amphipolis

Muzeul Folcloric Municipal, înfiinţat în 1969 şi deschis publicului larg în 1988, a funcţionat timp de aproape 20 de ani într-o clădire neoclasică de pe strada Phillipou. Recent expoziţiile sale au fost transferate în clădirea Depozitului Municipal de Tutun, unde, pentru moment, sunt operaţionale doar serviciile administrative. Departamentele muzeului sunt: Arhivele istorice, Colecţiile etnografice, Colecţiile de artă, Istorie naturală, Bibliotecă şi Educaţie muzeală.

Folklore_Museum_Kavala-1

Muzeul Folcloric Municipal

Muzeul Folcloric Municipal

Muzeul Tutunului, aflat în clădirea Depozitului Municipal de Tutun, este un muzeu tematic care conţine obiecte şi materiale referitoare la cultivarea, producţia şi comercializarea tutunului: utilaje, fotografii şi documente rare (documente bancare, statute de asociaţii, etc.). De asemenea, vizitatorii pot găsi aici cărţi despre tutun, publicaţii ale Organizaţiei Greceşti a Tutunului, arhive ale Asociaţiei Comerciale a Tutunului, documente private, hărţi şi desene despre tutun, etc. Muzeul este singurul de acest fel din Europa.

Tobacco Museum Kavala 01-1

Tobacco Museum Kavala 03-1

Tobacco Museum Kavala 04

Muzeul Tutunului

Muzeul Tutunului

Muzeul de Istorie şi Etnologie al grecilor din Kappadokia (Cappadocia), deschis publicului în 1995, se află în Nea Karvali, la 8 km de Kavala şi conţine preţioase costume cappadociene, broderii, covoare (tsouhades) ale faimoasei şcoli cappadociene, instrumente muzicale tradiţionale, precum kemeni (liră), vase lucrate şi decorate manual, folosite ca ulcioare pentru apă sau vin (lik-lik), unelte şi obiecte folosite în ocupaţiile localnicilor, etc. Tot aici sunt expuse şi documente (ziare, periodice, manuale şcolare) scrise în karamanlidika, turcă cu caractere greceşti. În 1997, muzeul a primit premiul de ”Cel mai bun muzeu din Europa” pentru acest gen de muzeu.

Historical and Ethnological Museum1-1

Historical and Ethnological Museum2-1

Muzeul de Istorie şi Etnologie al grecilor din Kappadokia

Muzeul de Istorie şi Etnologie al grecilor din Kappadokia

Muzeul Maritim din Kavala prezintă vizitatorilor tradiţiile privind pescuitul şi construcţia de vase, precum şi istoria marinei comerciale a oraşului şi zonei Kavala.

Navy Museum Kavala 01-1

Navy Museum Kavala 02-1

Muzeul Maritim din Kavala

Muzeul Maritim din Kavala

În Kavala turiştii pot admira şi portul plin de vase de mai toate dimensiunile. De asemenea, se pot plimba pe faleza frumos amenajată a oraşului, savurând priveliştea oferită de Marea Egee.

IMG_2132-1

IMG_2134-1

IMG_2137-1

IMG_2143-1

IMG_2145-1

IMG_2148-1

Portul şi faleza din Kavala

Portul şi faleza din Kavala

Plaje

În Kavala şi împrejurimi există câteva plaje unde te poţi relaxa, cele mai cunoscute fiind:

Plaja Aspri Ammos se găseşte la 8 km est de Kavala, în localitatea cu acelaşi nume şi este o plajă parţial organizată.

Plaja Aspri Ammos

Plaja Aspri Ammos

Plaja Perigiali aflată la intrarea din partea de est a oraşului, la 2 km de centrul acestuia, este o plajă municipală parţial organizată, unde se găsesc numeroase taverne care servesc peşte.

Perigiali Beach Kavala 8700495-1

Plaja Rapsani situată chiar în centrul oraşului, este o plajă municipală organizată, unde există o tavernă şi o cafenea.

Plaja Rapsani

Plaja Rapsani

Plaja Kalamitsa este o plajă municipală organizată aflată la intrarea din partea de vest a oraşului, unde se găsesc câteva taverne şi baruri.

Plaja Kalamitsa

Plaja Kalamitsa

Plaja Batis, situată într-un golf la 4 km de Kavala, este o plajă organizată șezlonguri şi umbrele, unde pot fi practicate spoturi nautice. Aici există piscine, baruri şi un loc de joacă pentru copii. Tot aici este şi un camping organizat având o capacitate de 100 de locuri.

Plaja Batis

Plaja Batis

Plaja Toska se află la 5 km de Kavala şi este o plajă organizată unde se găsesc nişte bungalouri de 4 stele (Tosca Beach Bungalows), un restaurant şi o cafenea.

Plaja Touska

Plaja Touska

Plaja Navagos este situată în satul Palaio Tsifliki, aflat la 8 km vest de Kavala şi este o plajă foarte bine organizată şi care se adresează în principal tineretului. Are parcare proprie şi un bar cu canapele la umbra copacilor.

Plaja Navagos

Plaja Navagos

Plaja Ammolofoi este una dintre cele mai frumoase şi populare plaje din nordul Greciei, cu ape cristaline. Se află situată în Nea Peramos, la 18 km vest de Kavala.

Plaja Ammolofoi

Plaja Ammolofoi

Plaja Touzla sau Paralia Ofryniou se află în staţiunea cu acelaşi nume, situată la 58 de km de Kavala şi la 28 de km de Asprovalta. Este o plajă organizată cu şezlonguri şi umbrele şi câteva baruri pline de tineret toată ziua. În zonă se găsesc numeroase hoteluri, apartamente de închiriat, cafenele şi taverne. Viaţa de noapte este foarte vie cu baruri unde cântă muzică până dimineaţa. Nu departe de Paralia Ofryniou este şi se poate vizita estuarul fluviului Strymonas şi oraşul antic Amphipolis.

Plaja Touzla

Plaja Touzla

Extrem de pitoresc şi cu o istorie bogată, oraşul Kavala te va face să te opreşti din drum şi să-l vizitezi, datorită caracterului său unic, locaţiei privilegiate şi atmosferei calde şi prietenoase.

Anunțuri