Revenire în Thassos – 2023

Etichete

agia, agioi, agios, agiou, aglomerație, Aliki, Anna, antic, Antonios, apa, apartamente, Apostoloi, Apostolon, Apostolus, apus, apă, Arriba, asfalt, Athanasios, Atspas, înghețată, baie, balcoane, bar, beach, belvedere, Ben, biserica, biserică, booking, boxă, bronz, Byala, bărci, camere, cameră, cap, capela, capitala, capitală, caracatiță, cascada, cascade, chicinetă, Chrisoupoli, coasta, coastă, cocktail, concediu, continent, cățel, dig, Dimitrios, dorada, Drakotrypa, Drama, Esmerald, etaj, euro, Exochi, șezlong, șosea, faleză, Fanari, feribot, fier, frappe, Georgios, Giola, Giurgiu, Glifoneri, Glikadi, Glyfada, Golden, Grecia, grătar, gyros, Haskovo, Hotel, insula, insulă, Ioannis, Isidora, Kallirachi, Karadolas, Karantola, Kardzali, Karnagio, Kastro, Kavala, Kazaviti, Kefalogourna, Keramoti, Kleftiko, Klisma, Komotini, Kontosouvli, Kostas, lichior, Limani, Limenaria, Limenas, liniște, Loukas, Makaza, Marble, mare, Maries, Marion, marmură, mâncare, Metalleia, miere, mușcate, munte, muzeu, mănăstitre, măslin, Neromilos, nisip, Nisteri, nivel, odihnă, Pachis, Palataki, palmier, Panagia, Panteleimon, Paraskevi, Pazardzhik, peștera, piatră, pietre, pietriș, pin, pitic, plaja, plaje, plajă, Platana, plimbare, pod, porc, port, portocalopita, Potos, poze, Prinos, pui, pădure, Rachoni, relaxare, retsina, rezervare, rezervat, ruine, Ruse, saganaki, Saliara, Salonikios, sardine, sat, sculpturi, sfânt, sit, skala, soare, Sotiros, souvlaki, stațiune, Stara Zagora, struguri, studio, taverna, tavernă, teatru, terase, terasă, Thassos, Theologos, Thimonia, traseu, turist, vacanța, vacanță, val, vase, Vathi, Veliko Tarnovo, Veliko Târnovo, vest, vită, Vulos

După 9 ani de la ultima noastră vizită în Thassos din 2014 am revenit în insulă a treia oară (prima oară fiind în 2012), de data asta însoțiți de cățelul nostru Piticu’.

Perioada petrecută pe insulă a fost 12 -20 iunie, cazarea având-o la Karantola Studios în Skala Kalirachi, cu rezervare de pe http://www.booking.com pentru care am plătit în total 325 euro (280 euro pe http://www.booking.com pentru 7 nopți + 45 de euro la fața locului prelungind sejurul pentru încă o noapte). Cele 7 nopți am stat într-o cameră situată la nivelul 2 cu cea mai frumoasă vedere la mare, iar ultima noapte într-o cameră de la nivelul 1, cu o vedere puțin mai slabă, dar ok, fiind obligați să ne mutăm, întrucât camera inițială fusese deja rezervată.

De la balcoanele ambelor camere am putut admira cele mai frumoase apusuri de soare.

Traseul la dus a fost cel clasic, respectiv, Giurgiu – Ruse – Byala – Veliko Tarnovo – Stara Zagora – Haskovo – Makaza – Komotini – Chrisoupoli – Keramoti, cu o scurtă oprire pentru alimentare cu combustibil în Kardzali, și a durat aproximativ 10 ore, plecând de acasă pe 12 iunie, în jurului orei 11:00, pe la prânz trecând prin vama de la Giurgiu și ajungând în Keramoti la timp pentru a prinde feribotul de ora 20:00 către Limenas Pe la 21:40 eram deja la Karantola Studios.

La întoarcere am făcut în schimb 22 de ore pentru că am urmat alt traseu, respectiv Keramoti – Chrisoupoli, Kavala – Drama – Exochi – Pazardzhik – Stara Zagora – Veliko Tarnovo – Byala – Ruse – Giurgiu, alegând să trecem în Bulgaria prin vama de la Exochi care era mult mai liberă.

Referitor la Thassos, pot spune, la fel ca și în cazul Lefkadei, că deși insula este încă frumoasă, s-a construit foarte mult în ultimii ani și a devenit supraaglomerată. Nu mă așteptam ca în iunie (deci nefiind vârf de sezon) să fie arhipline majoritatea plajelor, nu mai vorbesc de cele mai cunoscute precum Saliara (Marble), Porto Vathy, Aliki, Paradise, Psili Ammos, Pachis, etc. De asemenea, oriunde întorceai capul, auzeai vorbind românește, majoritatea turiștilor fiind români, dar și foarte mulți bulgari.

Pe scurt, în Thasos am făcut următoarele:

13 iunie

Pentru că vremea era soare cu nori am hotărât să nu ne grăbim la plajă și am plecat să revedem lacul și cele 4 cascade din apropiere de Maries:

Apoi am zis că ar fi păcat să ratăm cascada Apostolus din apropiere de Kastro, așa că am plecat către ea.

Pe drumul dintre Skala Marion și Limenaria am făcut o oprire într-un punct de belvedere.

Am trecut prin Limenaria și ne-am îndreptat către Kastro unde am parcat mașina și am revăzut așezarea cu case vechi și biserica Agios Athanasios.

Am pornit pe jos pe un drum destul de abrupt din pământ și pietre care șerpuia prin pădure de aproximativ 3,5 km către cascada Apostolus unde am ajuns în jurul orei 18:00:

Revenind înapoi în Kastro după încă 3,5 km parcurși pe jos am simțit nevoia să ne răcorim cu o bere rece, respectiv o limonadă cu miere de casă la taverna lui Kostas. Apoi am luat cina comandând niște Souvlaki de porc și Kontosouvli de pui, o specialitate tradițională cu o carne fragedă care pur și simplu se topea în gură. Din partea casei a venit niște iaurt cu miere și 2 paharele cu lichior, unul din mușcate, celălalt din struguri, la care am adăugat și o înghețată din caimac cu cireșe confiate, toate produse acolo și nemaipomenit de gustoase.

La taverna lui Kostas Piticu’ nostru și-a făcut un prieten, pe Ben, cățelul lui Kostas, care semăna cu el și care era foarte fericit că are un partener de joacă fiind singurul cățel din Kastro.

14 iunie

De la ora 11:00 pana la 17:30 ne-am bronzat și am făcut baie la plaja Agia Anna unde am plătit 15 euro pentru 2 șezlonguri și o umbrelă plus o sticlă de apă minerală din partea casei. Am avut norocul să fim singuri pe plajă până la 17:30 când a năvălit un grup de bulgari gălăgioși și nesimțiți cu copii care urlau cât îi țineau plămânii și care erau cazați la vila Isidora de lângă plajă. Și pentru că asta nu era suficient, au dat drumul și la o boxă mare mobilă cu muzică la volum mare și cu bași de-ți duduiau urechile, așa că ne-au stricat toată atmosfera de liniște și relaxare.

Vădit deranjați de către hoardele barbare am părăsit plaja Agia Anna și ne-am dus la plaja Salonikios, unde deși erau câțiva turiști liniștiți când am ajuns, în scurtă vreme am rămas singuri pe plajă până pe la ora 20:00 când am pornit către cazare.

15 iunie

Fiind foarte arși de soare de la plajele cu o zi în urmă am hotărât să facem o pauză de bronzat și să ne mai plimbăm pe insulă. Am plecat către capul Potos, iar pe drum ne-am oprit pentru câteva fotografii în dreptul plajelor Atspas și Fanari, precum și la un punct de belvedere.

Am parcat mașina în apropierea plajei Agios Antonios și timp de o oră am mers pe jos dus-întors până la extremitatea capului Potos de unde am savurat peisaje incredibile cu marea.

Nu am ratat pe drum nici bisericuța Agios Antonios, nici plaja Vulos.

După vizita la capul Potos ne-am îndreptat către Theologos pe care am dorit să-l revedem.

În Theologos ne-am oprit prima dată la vechea moară de apă (Neromilos) unde am mâncat și niște souvlaki drept masă de prânz la taverna de acolo.

De la Neromilos am plecat să admirăm cascadele Kefalogourna.

Apoi am urmat traseul cu drumul din piatră și podul vechi din piatră.

În final ne-am plimbat pe străduțele Theologosului admirând casele vechi din piatră, dar și bisericile Agios Dimitrios și Agia Paraskevi sau Muzeul Folcloric.

16 iunie

Am pornit către plaja Agios Ioannis pentru a vedea cum arată după ce s-a construit acolo un mare resort, în 2012, respectiv în 2014, nefiind decât o plajă amenajată doar cu câteva șezlonguri și umbrele, cu corturi și rulote. Pe drum ne-am oprit pentru câteva poze la plajele Esmerald și Fanari, precum și la punctul de belvedere dintre Aliki și Agios Ioannis

La Agios Ioannis ne-am umplut de nervi întrucât exista o barieră cu portar care nu ne-a lăsat să intrăm cu mașina înăuntru, deși aveau zeci de locuri libere în parcare, așa că a trebuit să lăsăm mașina printre niște boscheți de dinainte de barieră. Văzând cum arată în prezent plaja Agios Ioannis, am rămas puțin dezamăgiți, pentru că nu mai avea, parcă, farmecul de odinioară.

Așa arăta plaja Agios Ioannis în 2012:

Din vechiul oraș antic Agios Ioannis Loukas s-au păstrat doar câteva ruine (bine și atât), importanță maximă acordându-se construirii resortului și amenajării excesive a plajei unde s-a defrișat în masă.

După ce am vizitat situl arheologic am urcat pe culmea din stânga a golfului la capela din piatră și grămezile de pietre puse una peste alta.

De la Agios Ioannis am plecat către Panagia unde am găsit o forfoteală de nedescris.

Prin urmare, am mers să vedem peștera Drakotrypa unde nu ne-am întâlnit pe drum decât cu vreo 2 perechi de turiști.

Din Panagia am plecat către capitala Limenas, unde am găsit o aglomerație imensă. După ce am străbătut noul și vechiul port, am trecut pe lângă terasele de pe faleză și plaja Palio Limani, apoi prin barul Karnagio, ne-am oprit pentru câteva poze la bisericuța Agioi Apostoloi de unde se vedea superb marea.

În final, am urcat și la teatrul antic pe care de mai bine de 10 ani se chinuie să îl restaureze (probabil că lucrează cu muncitori români). Aici am observat (sper doar să mă fi înșelat) că au scos blocurile vechi din piatră care alcătuiau amfiteatrul și pavau treptele amfiteatrului cu un fel de travertin modern.

17 iunie

Fiind o zi destul de noroasă am fost mai întâi în Kallirachi.

Apoi am mers în Kazaviti sau Megalos Prinos și ne-am plimbat pe străduțele înguste din piatră admirând casele tradiționale.

Am parcurs și inelul care înconjura satul și de unde am putut admira întreaga vale…

Nu am ratat nici vechea biserică din piatră Dodeka Apostolon (12 Apostoli).

Am fost și până la ruinele morii de apă…

În final ne-am oprit la terasa din piața centrală unde am savurat o delicioasă portocalopita cu înghețată.

Pentru că se făcuse seară, am plecat din Kazaviti și am mers în Skala Kallirachi unde ne-am plimbat pe faleza din port…

Această plimbare i-a plăcut foarte mult și cățelului nostru, Piticu’.

În final am luat cina în port, la taverna de pe colț, de la intrare, comandând sardine la grătar și saganaki cu șuncă și ciuperci care, după cum se lăudau gazdele, numai acolo se prepara.

Ambele preparate au fost delicioase, mai ales că au avut alături o sticlă de retsina.

18 iunie

Am plecat către mănăstirea Agios Panteleimon, însă am parcat mașina lângă biserica Agios Georgios din Mikros Prinos și am continuat drumul pe jos pe o distanță de 4 km întrucât la ieșirea din Mikros Prinos era o pantă foarte abruptă de vreo 200 – 300 de metri căreia mi-a fost teamă că modestul nostru Logan nu îi va face față. Efortul depus pe o căldură destul de nesuportabilă a meritat pentru că drumul ne-a oferit peisaje extrem de pitorești pe care, poate, nu am fi putut să le savurăm dacă mergeam cu mașina…

Pe drum am fost felicitați, atât noi, cât și cățelul Piticu’, pentru curaj și efort de către niște conaționali de-ai noștri care se întorceau deja cu mașina (ceva destul de luxos și de puternic, nu-mi mai aduc aminte marca) de la mănăstire, dezamăgiți că nu au putut-o vizita din cauză că încă se ținea slujba. Pe aceștia îi îndrumasem în Mikros Prinos pe unde să ajungă la mănăstire.

La mănăstirea Agios Panteleimon am ajuns în jur de 14:30 și, pentru că slujba se terminase, am putut să intrăm înăuntru (deci, câteodată e bine să nu te grăbești). Vizitarea ei, inclusiv a peșterii unde a trăit sfântul, ne-a luat aproximativ o jumătate de oră.

După vizitarea mănăstirii, înainte să ne întoarcem pe drumul pe care veniserăm, pentru că ni se făcuse foarte tare foame, ne-am așezat la o masă cu banchete din lemn aflate înaintea intrării în mănăstire, lângă parcare, și am savurat două conserve de fasole cu cârnați pe care le luasem cu noi. Ni s-au părut atât de bune, de parcă mâncam cine știe ce specialitate sofisticată.

La întoarcerea în Mikros Prinos am admirat la exterior, pe îndelete, biserica Agios Georgios, aflată în stadiu de restaurare…

Apoi am coborât pe coasta de nord și am făcut un mic tur al acesteia cu opriri pe plajele cele mai cunoscute (Nisteri, Glyfada, Glikadi, Glifoneri, Pachis) și în câteva puncte de belvedere:

În final, ne-am oprit la plaja Arriba pentru bronzat și baie, o plajă din nisip și intrare foarte lină în apă, care oferea și umbră naturală datorită pinilor de acolo.

Aici era un bar de unde erai servit direct la șezlong de către două fete foarte vesele și amabile.

Pentru că șezlongurile intrau în prețul consumației și pentru că era Happy Hour, ne-am cinstit cu câte un cocktail rece.

Ne-a plăcut foarte mult această plajă pentru că, deși era organizată, nu era foarte aglomerată, muzica nu cânta în boxe la volum mare, iar serviciile de servire și prețurile erau foarte bune.

Și lui Piticu’ i-a plăcut mult plaja Arriba pentru că acolo s-a relaxat foarte bine la umbra pinilor…

Seara am luat cina în Skala Rachoni la taverna Karadolas pe care ne-o recomandase gazda, tavernă deținută de sora acestuia. Aici am comandat gyros de pui, dorada și caracatiță care s-au împăcat foarte bine cu o sticlă de retsina.

19 iunie

Am pornit către Limenaria, iar în drum am oprit pentru câteva poze în zona plajei Akti Klisma.

În Limenaria ne-am plimbat puțin pe faleză, nedorind să zăbovim prea mult acolo din cauza aglomerației.

Apoi am admirat stațiunea de pe colina cu Palataki, explorând și această clădire.

Fiind una lângă, alta am vizitat și fosta fabrică de prelucrare a minereului de fier.

De la fosta fabrică am putut admira și plaja Metalleia, precum și cealaltă plajă mai mică situată în partea opusă:

Din Limenaria am pornit către Golden Beach, iar în drum am vrut să facem o oprire la Giola, dar văzând grămada de mașini parcate la șosea, precum și multitudinea de turiști care veneau de la sau se îndreptau către Giola, ne-am lăsat păgubași.

Am oprit însă pentru câteva poze la plajele Thimonia și Aliki, precum și la punctul panoramic de la șosea de unde se vede Golden Beach.

Pentru că în sejururile din 2012 și 2014 nu apucasem să mergem pe drumul de coastă dintre Golden beach și plaja Vathi și pentru că tocmai pentru asta am prelungit acum cu încă o zi șederea noastră în Thassos, am parcurs acum acest drum cu peisaje de poveste:

La bifurcația cu varianta care coboară efectiv la plaja Vathi și care în prezent este asfaltată am coborât mergând pe jos până aproape de plajă pentru câteva poze, oprindu-ne în apropierea barierei de la intrarea în incinta hotelului.

Aici am constatat că hotelul care în 2012, respectiv 2014, părea o construcție abandonată era acum terminat și funcțional, numindu-se Vathi Cove Luxury Resort & Spa (*****), iar în zona plajei s-au făcut defrișări masive care i-au luat, parcă, din farmecul de odinioară.

Așa arăta plaja Vathi, cu hotelul neterminat, în 2012, respectiv în 2014:

Parcă și arhitectura inițială a hotelului era mai frumoasă, având niște arcade interesante, nu ca acum, când clădirea, cu forma sa cubistă, seamănă cu un bloc de locuințe, neavând nimic special. E posibil să fi început construcția un proprietar și să o fi terminat un altul…

Nu am zăbovit prea mult la Vathi că se și îndreptau către noi doi paznici care ne strigau că acolo e acum proprietate privată.

Am parcurs apoi drumul dintre plajele Vathi și Porto Vathi:

La Porto Vathi, bineînțeles, aglomerație. În plus, deși erau anunțuri care interziceau, se furau bucățele de marmură într-o veselie din grămezile imense…

Nici această plajă nu era amenajată în 2012, respectiv 2014:

Drumul dintre plajele Porto Vathi și Saliara (Marble Beach) a fost destul de scurt, dar pitoresc:

La plaja Saliara era lume de aproape se călcau pe picioare unii pe alții, iar muzica urla în boxe de se auzea de la o poștă. Ziceai că, parcă, ai ajuns la noi, la Mamaia:

De la Saliara am pornit cât am putut de repede către plaja Arriba unde mai fusesem cu o zi înainte și unde ne plăcuse foarte mult. Aici am rămas până seara la plajă și baie și ne-am răsfățat cu câte o cafea frappe și o înghețată. Și Piticu’ s-a odihnit după o zi de alergătură…

Ultima cină am servit-o la taverna lui Kostas din Kastro unde, de asemenea, ne-am simțit ca acasă. Aici am comandat Kontosouvli (care mai luasem și data trecută) și Kleftiko, o mâncare tradițională cu carne de vită. Ambele au fost delicioase.

20 iunie

Dimineața am mai făcut o ultimă baie în mare, vizavi de Karantola Studios, apoi, pe la prânz, am pornit către feribotul din Limenas. Pe drum am mai oprit pentru câteva poze în Skala Sotiros, unde am admirat vestigiile din perioada preistorică, peste care a fost construită o biserică, dar și faleza și plaja.