Etichete
Acheron, Aegis, Afrodita, agia, agioi, agios, Akti, Albania, Ali, Allure, Andreas, Anthoussa, Antipaxos, Apostoli, Arkoudas, Athanasios, Atrium, Avra, Bacchos, bar, barcă, biban, biserica, biserică, bizantin, Blue, bărci, cafenele, camping, canoe, cap, capela, capelă, Captain, Captain Hook, castel, Castello, cazare, Cheladio, chicinete, croazieră, Del Mar, Dionisos, Eden, Eleni, Epir, excursii, șezlong, fabrică, Flisvos, fructe, Gaios, Gemini, Giannakis, golf, gyros, hidrobiciclete, Hotel, Igoumenitsa, Il Posto, Infinity, internet, Ioannis, Ionannina, Ionică, Kantouni, Kastro, Krioneri, lavrac, Lichnos, live, Loukas, magazin, Maistros, Mango, Marco Polo, mare, Maria, Marina, market, Med, Meteora, mănăstire, măslin, Nafsika, Napoleon, Nikolaos, nisip, oraș, Ostria, otoman, pașa, Panagia, Paragaea, parcare, Parga, Paxos, Petros, pini, Piso, plajă, Plane, port, potecă, Prestige, Preveza, priveliște, Prokopios, Romantica, Rudis, Sail In, Sakis, Sarakiniko, Shanghai, Sivota, snorkeling, soare, Sodia, Sostis, Souli, souvlaki, Spice, Spiridonas, sport, stațiune, Stefanos, studio, Syvota, Tango, taverne, taxi, Thalassa, Toros, trenuleț, trepte, ulei, umbrele, Valtos, Vekios, Veneția, Vicky F. II, Vikos, Vlacherna, Voutoumi, Yacht, Zagoria
Localizare și mijloace de transport
Parga este un oraș-stațiune aflat pe coasta Mării Ionice, între Preveza și Igoumenitsa, în regiunea Epir, din nord-vestul Greciei continentale, într-o zonă cu relief muntos, golfuri pitorești și plaje nisipoase. Face parte din Prefectura Preveza și are o populație de aproximativ 11.000 de locuitori.
Datorită prezenței reliefului muntos, acest oraș-stațiune este construit în terase, pe pante, având case zugrăvite în culori vii, fapt care-l face să arate ca un amfiteatru multicolor dacă este privit dinspre mare. Este considerat bijuteria regiunii Epir, fiind asemuit cu Positano, din Italia.
În Parga se poate ajunge fie cu mașina proprie (din România până în Parga fiind aproximativ 1.000 de km, care se parcurg în 12-13 ore), fie cu mașină închiriată, taxi sau autobuz, liniile locale KTEL făcând legătura cu Igoumenitsa (45 de km de Parga, unde există curse regulate de feribot cu numeroase porturi din Grecia, inclusiv insula Corfu, dar și din Italia) și Preveza (70 km de Parga, unde există în apropiere aeroport, la Aktio).
De asemenea, în Parga se mai poate ajunge de pe mare, cu ambarcațiuni private.
Eu și soția mea am ajuns în 2015 în Parga, cu autocarul, fiind cazați în Lichnos, la 4 km de Parga, în perioada 2 – 9 iunie.
Etimologie
Denumirea de Parga provine din limba slavă unde cuvântul “parg” înseamnă port. Localitatea s-a numit inițial Parageiros sau Paragaia.
Istoric
Istoria orașului Parga pornește din antichitate, existând dovezi că zona golfului Parga era locuită încă din perioada miceniană, threspotienii fiind cel mai faimos din cele 14 triburi din regiunea Epir, conform istoricului Strabon.
Toate orașele din Epir, inclusiv Parga, au fost distruse după înfrângerea de la Pydna din 168 î.Hr. a regelui macedonean Perseus de către generalul roman Lucius Aemilius Paullus Macedonicus.
În perioada Imperiului Bizantin Parga a făcut parte din Despotatul Epir.
Prima atestare documentară a orașului Parga datează din 1320 când așezarea cunoscută ca Paleoparga de pe muntele Petzovolio a fost menționată pentru prima dată într-un acord comercial între episcopul Țărilor Române și Veneția. În 1360 locuitorii acestei așezări s-au mutat în locul unde se află azi Parga pentru a preîntâmpina atacurile constante ale turcilor și ale albanezilor.
Din 1401 Parga a intrat sub control venețian fiind administrat ca exclavă a posesiunii venețiene Corfu, sub conducerea unui castelan. În această perioadă venețienii au construit cetatea, au plantat o cantitate mare de măslini și au transformat Parga într-un centru comercial de ulei de măsline.
În 1457 turcii au atacat și cucerit orașul păstrându-l în posesia lor timp de doi ani.
În 1537, amiralul flotei otomane Hayreddin Barbarossa (inițial pirat turc, cunoscut și ca Hayreddin Pașa, Hızır Hayrettin Pașa sau pur și simplu Hızır Reis) a atacat și distrus întreg orașul, iar în 1571 armata albanezului Ali Pașa, conducător al Pașalâcului Ioannina (Yannina) a atacat din nou orașul.
Ca urmare a acestor atacuri s-a semnat un tratat de pace între venețieni și turci, care a durat între 1573 și 1644 și a adus o oarecare stabilitate și prosperitate în zonă. Venețienii au considerat Parga un oraș cu o poziție geografică strategică care le-a permis să controleze insulele ionice și să fie cu ochii în patru pe Imperiul Otoman. După expirarea tratatului, turcii au atacat din nou Parga în 1657, asediind timp de trei ani orașul, dar nereușind să-l cucerească.
În 1718 a fost semnat un nou tratat, de data asta, între Veneția, Austria și Imperiul Otoman, cunoscut și ca Tratatul de la Passarovitch, care s-a sfârșit în 1797, când Veneția s-a predat lui Napoleon Bonaparte atribuind și Parga francezilor. În același an, trupele franceze au construit un fort pe insulița Panagia din golful Parga.
A urmat o scurtă perioadă de prosperitate care s-a terminat în momentul când Ali Pașa cu armata s-a început să asedieze orașul. Din moment ce trupele franceze erau puține ca număr, locuitorii din Parga au hotărât să ceară ajutorul flotei rusești care patrula printre insulele ionice, ca urmare a acestui demers rezultând semnarea unui tratat între Țaratul Rusiei și Imperiul Otoman prin care Parga a fost recunoscut drept un oraș autonom, sub influență rusească.
În 1807 a fost semnat un nou tratat, în urma căruia Parga a revenit sud dominație franceză, o mică garnizoană din trupe franceze fiind trimisă să staționeze în Parga, ca măsură de prevenție, chiar dacă nu au mai fost semnalate atacuri ale turcilor. Dominația franceză nu a durat decât 8 ani, până în 1815, când Napoleon Bonaparte a fost înfrânt la bătălia de la Waterloo. În același ani, locuitorii din Parga s-au răsculat împotriva francezilor, fiind instigați de către britanici și intrând ulterior sub dominația acestora. Ulterior s-a dovedit faptul că britanicii nu au fost deloc interesați strict de orașul Parga, ci l-au văzut doar ca pe o cale pentru atingerea obiectivului principal, respectiv ocuparea insulelor ionice. Prin urmare, patru ani mai târziu, în 1819, britanicii au vândut orașul Parga lui Ali Pașa pentru suma de 150.000 de lire sterline.
Atribuirea către Ali Pașa a orașului Parga a fost o înfrângere mult prea dureroasă pentru locuitorii săi, care l-au abandonat, mutându-se în insula Corfu.
Ali Pașa a repopulat orașul cu 300 de oameni de religie musulmană de origine albaneză.
În 1831 o parte din vechii locuitori ai orașului Parga s-au întors acasă, însă s-au trezit că terenurile și casele lor erau în proprietatea albanezilor acum.
Stăpânirea turcească a durat până în 1913, când Parga a fost incorporat în statul grec, după victoria Greciei în războaiele balcanice. A urmat o perioadă de schimburi de populație între Grecia și Turcia.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial orașul Parga a fost ocupat de către trupe germane asistate de unități ale armatei italiene și de grupuri înarmate de albanezi. După retragerea trupelor germane de la sfârșitul războiului, grupurile de albanezi au fugit în Albania.
Obiective turistice
Castelul Venețian din Parga este cel mai important obiectiv turistic din oraș. Acesta este amplasat pe vârful unui deal, din extremitatea din dreapta a golfului, de unde are sub observație întreg orașul Parga și insulița Panagia.
Castelul Venețian are forma unui poligon neregulat și a fost construit inițial în secolul al XI-lea de către locuitorii săi pentru a se proteja de atacurile piraților și turcilor.
Parțial distrus de invazii, castelul a fost reconstruit de venețieni în secolul al XIII-lea, cu scopul de a fortifica zona. În 1452, Parga a trecut sub dominație turcă, care a durat doi ani, moment în care castelul a fost parțial distrus. În 1537, amiralul turc Hayreddin Barbarossa a ars și distrus în totalitate castelul cu tot ce era în el. În 1572 venețienii l-au reconstruit, însă înainte de a fi gata turcii l-au distrus din nou. În 1792 venețienii au început pentru a treia oară reconstrucția castelului, lucrare ce avea să se încheia abia în 1808 de către francezi, în timpul staționării lor acolo între 1797 și 1814. Noua construcție includea, pe lângă castel, opt turnuri și două cisterne pentru a alimenta castelul cu apă provenită din fântâna Kremasma. Castelul a rămas invincibil până în 1819, în ciuda numeroaselor atacuri ale lui Ali Pașa. În 1819 orașul a fost vândut de către englezi lui Ali Pașa, intrând sub dominația turcilor.
Coridoare boltite, săli de tragere, bastioane puternice cu arme de foc, arme ușoare, cazărmi, închisori, depozite și două forturi pe ultima linie de apărare, opt turnuri în exterior, fortificația naturală reprezentată de stânca pe care este construit, toate împreună la un loc au făcut din castel un obiectiv greu de cucerit. Astfel, poarta de intrare cu arcadă din partea de sud-vest este protejată de un bastion semicircular.
În interiorul castelului se pare că au existat aproximativ 400 de case, deși terenul nu era unul foarte generos. Se spune că ar fi chiar și un pasaj secret către mare. Castelul era aprovizionat cu mărfuri care erau transportate din golfurile Valtos și Pogonia.
La Castelul Venețian se ajunge urmând strada abruptă cu trepte care pleacă din port sau drumul pavat care urcă de la plaja Valtos. Noi am ales prima variantă.
Amplasarea castelului îi oferă o panoramă superbă asupra orașului Parga, insuliței Panagia, a golfului și a plajei Valtos și a Mării Ionice, iar vizitarea acestuia a fost foarte reconfortantă pentru noi.
Insulița Panagia (Fecioara Maria) se află vizavi de portul din Parga, la aproximativ 100 de metri de țărm. Aici se poate ajunge cu o barcă din portul Parga sau înotând fie din port, fie de la plaja Krioneri. Personal eu am ales ultima variantă și nu am regretat deloc.
Fiind relativ mică, turiștii pot face înconjurul insuliței Panagia într-un timp destul de scurt, momente în care se pot bucura de liniște și de decorul cu vegetație luxuriantă de acolo, dar și de peisajele superbe cu marea sau Castelul Venețian și amfiteatrul de case multicolore al orașului Parga.
Numele insuliței provine de la Capela Panagia (Adormirea Maicii Domnului) aflată aici, care este cea mai proeminentă construcție de pe insuliță și cel mai important obiectiv de vizitat.
Pe insulița Panagia se mai găsesc și Capela Agios Prokopios (Sfântul Procopie), de dimensiuni mai reduse, precum și ruinele fortului construit în perioada ocupației franceze.
Pe arcada ușii de la depozitul de muniție al fortului se poate observa inscripția în piatră: “Défense de la Patrie Α.D. 1808” (Apărarea patriei, 1808).
Pe o altă insuliță, Agios Nikolaos, mai mică decât Panagia, aflată mai în larg, mai aproape de golful Lichnos, accesibilă doar de pe mare, se află Capela Agios Nikolaos (Sfântul Nicolae).
O altă capelă Agios Nikolaos este situată pe o stâncă de pe țărm, destul de aproape de nivelul mării, din vecinătatea plajei Piso Krioneri. Și această capelă este accesibilă tot numai de pe mare.
Încă două capele, una dintre ele numindu-se Panagia Odigitria, precum și Biserica Agia Eleni (Sfânta Elena) se găsesc pe dealul dintre plajele Piso Krioneri și Lichnos, fiind accesibile pe un drum nepavat, care trece printre livezi de măslini.
Pe micul deal dintre plajele Krioneri și Piso Krioneri, în apropiere de barul Atrium, se află Capela Agios Athanasios (Sfântul Atanasie).
În orașul propriu-zis se găsesc mai multe biserici, dintre care cea mai impunătoare este Biserica Agios Nikolaos (Sfântul Nicolae, patronul Pargăi), situată chiar în centru, cu fresce și icoane deosebite.
Alte biserici din Parga sunt: Agia Marina situată în apropierea plajei Krioneri, la capătul dinspre port, Agioi Apostoli (Sfinții Apostoli) aflată la jumătatea distanței dintre port și centru, Agios Nikolaos Papyris, din apropierea Hotelului Altana și Agios Dionisos Aiginis (Sfântul Dionisie al Eghinei), de lângă Restaurantul Kastro 1380, din apropierea intrării la Castelul Venețian.
La capătul cel mai îndepărtat al plajei Valtos se află Capela Agios Spiridonas (Sfântul Spiridon), iar puțin mai departe, în capătul Capului Cheladio care delimitează golful Valtos se găsesc ruinele Mănăstirii Vlacherna, care datează din perioada bizantină și care, conform tradiției, a fost primul locaș de cult al locuitorilor din Parga. Din mănăstire a supraviețuit doar clopotnița înaltă de 15 metri despre care se spune că avea nouă clopote al căror sunet se auzea de la aproximativ 20 de kilometri depărtare.
Muzeul Paragaea este reprezentat de vechea fabrică de ulei de măsline, transformarea ei în muzeu având loc în 2013. Este o fabrică de epocă, fiind prima fabrică de ulei de măsline din Parga. Vizitarea ei se face cu ghid local care oferă informații prețioase despre istoria fabricii și legătura ei cu cultura și viața localnicilor. De asemenea, este descris modul de preparare al uleiului de măsline, fiind explicat în detaliu fiecare pas al producției acestui ulei, precum și rolul fiecărei mașinării de acolo. Aici există și un mic magazin de unde poți degusta sau cumpăra ulei de măsline, direct de la producător.
Plaje
În Parga sunt trei plaje, respectiv Krioneri, Piso Krioneri și Valtos.
Plaja Krioneri (= ape reci) este amplasată în golful unde se află și insulița Panagia, situat la 450 de metri de centrul orașului. Este o plajă cu nisip fin și apă turcoaz, amenajată cu șezlonguri și umbrele. Aici se găsesc câteva cafenele, taverne și magazine. De pe această plajă se poate ajunge înot la insulița Panagia, aceasta fiind doar la 100 de metri distanță.
Plaja Piso Krioneri (= în spatele Krioneri) se află într-un golfuleț, la doar câțiva zeci de metri de plaja Krioneri, fiind protejată în partea dreaptă de dealul Sfântul Atanasie, cu capela cu același nume și cu barul Atrium care oferă o priveliște foarte bună a plajei.
Este o plajă din pietriș, cu mai multe stânci în capete. Este de dimensiuni mai reduse decât Krioneri, însă este amenajată cu șezlonguri și umbrele, în zonă fiind și 2-3 taverne care au seara muzică live.
De pe plaja Piso Krioneri pot fi admirate insula Panagia și stâncile Kremidas (=ceapă) și Skordas (=usturoi) situate în partea dreaptă. De asemenea, există câteva mici grote la marginea țărmului care merită a fi explorate, numai bune pentru snorkeling.
Plaja Valtos se găsește la o distanță de 1,3 kilometri (20 de minute de mers pe jos) de centrul Pargăi, în partea de vest a orașului, după dealul pe care este situat Castelul Venețian. Este accesibilă atât pe jos, cât și cu bicicleta, mașina sau barca, existând taxi-boat-uri cu prețuri de 5 euro/persoană.
Plaja Valtos este cea mai mare plajă din zonă având o lungime de aproximativ 3 kilometri, întinzându-se de la dealul cu castelul Venețian și până la Capul Cheladio cu Mănăstirea Vlacherna. Are în componență nisip și pietricele și este amenajată în mare parte cu șezlonguri și umbrele. Aici se găsesc câteva baruri și taverne.
Având ape limpezi și adânci, la plaja Valtos se pot practica sporturi nautice precum windsurfing, schi nautic, scufundări, zboruri cu parapanta și plimbări cu banana. Tot aici se pot închiria hidrobiciclete și bărci canoe.
În împrejurimile Pargăi se mai găsesc câteva plaje, accesibile atât de pe uscat, cât și de pe mare: Lichnos (la 4 km), Agios Ioannis sau Agios Giannakis (la 6 km), Agios Sostis (la 11 km) și Sarakiniko (la 12 km). Dintre acestea, doar Lichnos și Sarakiniko sunt organizate cu șezlonguri și umbrele, având și câteva baruri și taverne lângă plajă. Și la Agios Ioannis există o tavernă lângă plajă, în timp ce Agios Sostis este neorganizată.
Noi au reușit în sejurul nostru să facem plajă și baie doar pe plajele Krioneri, Piso Krioneri și Lichnos.
Baruri, cafenele, patiserii, taverne
În Parga există foarte multe baruri, cafenele, patiserii, fast-food-uri, pizzerii și taverne pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele. Ele pot fi grupate în șase zone: la intrare venind dinspre Agia Kiriaki, în dreptul plajei Piso Krioneri, în dreptul plajei Krioneri, în port, aproape de centru și în zona plajei Valtos.
În zona intrării în Parga dinspre Agia Kiriaki se află cafeneaua-patiserie Pargamonto, tavernele Dokos, Perivoli, The 5 Senses și Yannis.
În dreptul plajei Piso Krioneri sunt: brutăria-patiserie Maestro, tavernele m_eat.me, Don Camillo, Krioneri și Golfo Beach (chiar lângă plajă, cu muzică live seara), barurile Bliss In A Glass și Atrium (ultimul pe colina cu Capela Agios Athanasios) și o brutărie patiserie mai spre centru.
Lângă plaja Krioneri se găsesc tavernele Villa Rossa, Bianco și Balthazar și cafenelele Utopia, The Old Garden, Kanaris Square și Flavors.
Mai sus, pe strada aproape paralelă cu faleza sunt cafeneaua Motley, fast-food-ul Filippas, cofetăria-patiserie Lolis, tavernele La Barca și Petros (fostă Petros Sideris).
În zona portului sunt cele mai multe baruri, cafenele, patiserii, fast-food-uri, pizzerii și taverne, aglomerația cea mai mare fiind lângă faleză.
Astfel, de la plaja Krioneri până în piața cu ancora există barurile și cafenelele Geoker, Captain’s, Terra, Veranda, Spice, Sugar, Bacoli Fresh (fost Il Gusto), Smart, Prestige, Caravel, Mistral Club Nautic, Delear, precum și tavernele La Trattoria, Zorbas, Bacchos, Souli di mare (fostă To Souli), Veneziano, Symposium, To Kyma, Piccolo, Delizie, Piatto Open Cuisine (fostă The Hellene).
De la piața cu ancora până la capătul falezei dinspre Castelul Venețian se găsesc barurile și cafenelele Istros, Celeo (fost Antico Rock), Del Mar, Il Posto, Ponte, Carte Postale și Kamini, dar și fast-food-urile Simple (fost Gefsi) și Miam Miam!, respectiv tavernele Allure (fostă Rudis), Gemini, Arkoudas, Sodia, Oskar, Ravioli (înainte bar Island), Aegis, Nafsika, Toros, Shanghai și Ostria.
Puțin mai sus de faleză, pe străduțe înguste care duc fie către centru, fie către Castelul Venețian mai sunt barurile și cafenelele, Blue, Sail In, Avocado, Limoncello, Mike’s, fast-food-urile The Three Stars, Pigo, To Pontiako, și Mamma Mia, patiseria Zoomserie, magazinul de iaurt înghețat Chillbox, tavernele Apagkio, Hellenikon, Eden Bistro, Kantouni, Lithos, Hani, Castello, Avra, Maistros, Kastro 1380, Andreas, Sakis, Romantica, The Three Plane Trees, Stefanos, Flisvos, Pargas Distilery, Filomila, Guardians Guardians (fostă Palatino) și Med.
Kastro 1380, Maistros și Avra beneficiază de o priveliște de invidiat cu golful cu portul, plaja Krioneri și insulița Panagia, în timp ce Romantica, Sakis, The Three Plane Trees, Stefanos, Flisvos, Pargas Distilery, Filomila, Guardians și Med sunt avantajate de priveliștea cu golful și plaja Valtos.
În centru se află cafenelele Brazilian Cup, Old Town Cafe, Johnny’s Place, Pepper, Central Snacks & Coffee, Deja Vu, Macao, brutăriile-patiserii The Green și Triantos, fast-food-ul Giro Giro, precum și tavernele The Friends, Top, Mandoles, Garden BBQ și Tzimas.
Lângă plaja Valtos se găsesc cafenelele Cactus Beach, Ammos, Armyra fast-food-ul Yacht Club, tavernele Infinity, Akti, Vekios Club, Tango, The Captain’s și Thalassa Seaside.
Mai sus, pe drumul spre Anthoussa se află taverna Mango care are și piscină.
Noi am mâncat un gyros foarte bun la fast-food-ul Miam Miam!, niște souvlaki excelente la taverna Golfo Beach, unde am avut și muzică live și un lavrac (biban de mare) la grătar cu un gust extraordinar, care s-a împăcat foarte bine cu o sticlă de retsina, la taverna Stefanos, renumită pentru preparatele proaspete din pește și fructe de mare, plină de decoruri marine, unde ne-a fost oferită din partea casei câte un pahar de tărie și un platou cu fructe proaspete și reci și unde ne-am bucurat de o priveliște de vis cu golful și plaja Valtos.
Deși nu am apucat să luăm masa acolo, pentru că se stătea la coadă să prinzi un loc, ne-am bucurat de spectacolul de muzică și dans sirtaki oferit de ospătarii de la taverna Bacchos, în frunte cu corfiotul Spiros.
De asemenea, ne-am răcorit cu o înghețată și un shake absolut delicioase la barul Atrium, admirând de sus priveliștea cu golfulețul și plaja Piso Krioneri și cu marea albastră.
O plimbare pe străduțele pietruite înguste și întortocheate cu case în culori vii este recomandată pentru a admira arhitectura orașului cu influențe italienești, precum și vegetația luxuriantă de acolo.
Aceste străduțe sunt pline de magazine cu marfă care de care mai atrăgătoare, cele mai căutate fiind cele cu suveniruri și obiecte și produse tradiționale locale.
Pe noi ne-a atras magazinul de pielărie MG Leather, cu exponate lucrate manual foarte bine și cu prețuri decente. De aici ne-am cumpărat două curele.
De asemenea, nu trebuie ratată o plimbare seara în zona pietonală, în special pe faleză, aici locul oferind un spectacol de lumini și sunete.
De altfel, toată stațiunea este foarte frumos luminată noaptea și plină de viață.
În Parga oferta de unități de cazare este bogată, mare parte din acestea fiind studiouri, dotate cu chicinete complet utilate, cu camere destul de spațioase, curate și multe dintre ele având o priveliște încântătoare cu orașul și cu marea. Evident există și hoteluri sau resorturi mai exclusiviste, în special în apropiere de plaja Valtos.
În Parga și împrejurimi se pot face miniexcursii cu titicarul (trenuleț turistic), care pleacă de lângă plaja Krioneri, existând trei opțiuni.
Prima o reprezintă un tur al orașului care are loc seara, durează 30 de minute și costa în 2015 4 euro/persoană.
A doua variantă este excursia la moara de apă Loukas și la cascada de lângă satul Anthoussa, cu durată de 2 ore (din care 40 de minute timp petrecut efectiv la moară și la cascadă) și plecări la același interval, la preț de 8 euro/persoană în 2015.
Cea de-a treia opțiune o constituie excursia la Castelul lui Ali Pașa, apoi în satul Anthoussa, cu durată tot de 2 ore (din care 30 de minute petrecute la castel și 20 de minute în sat) și plecări la același interval, la preț identic cu varianta precedentă, respectiv 8 euro/persoană în 2015.
Noi am ales doar excursia la Castelul lui Ali Pașa și satul Anthoussa și nu am regretat, meritând toți banii.
Din Parga se mai organizează și multe alte excursii atât pe continent, cât și pe mare, în oraș existând mai multe agenții de turism.
Astfel, una dintre excursii e cu autocarul către canionul și râul Acheron, unde pot fi practicate plimbări cu canoe, rafting, călărit prin apă sau zburat cu tiroliana.
O altă excursie cu autocarul este în regiunea montană Zagoria, unde se vizitează canionul Vikos, (renumit pentru adâncimea sa în raport cu lățimea, cu faimosul punct de belvedere Oxia), satul Monodendri, Mănăstirea Agia Paraskiva, podurile străvechi cu arcade din piatră Kokkorou și Kalogeriko, precum și Castelul lui Ali Pașa din Ionannina.
Alte excursii pe continent se organizează la mănăstirile de la Meteora sau în Albania, cu vizitarea sitului arheologic de la Butrint și a orașului Saranda.
Croazierele pe mare care se organizează din Parga pot fi grupate pe trei destinații.
Prima destinație este către insula Corfu.
A doua este un mic tur al insulelor ionice Kefalonia, Ithaca, Lefkada, Meganissi și a insulițelor de lângă Lefkada, respectiv Skorpios, Skorpidi, Sparti, Madouri și Heloni.
Cea de-a treia croazieră (cea pe care am ales-o noi) este către insulele Paxos și Antipaxos și se face cu vasele Vicky F. II, Marco Polo, Captain Hook şi Gaios, ancorate în portul din Parga. Prețul unei astfel de croaziere variază între 35 și 40 de euro de persoană, iar durata ei este de 8 ore, dintre care 3 ore petrecute în capitala insulei Paxos, Gaios, 30 de minute de baie la plaja Voutoumi din Antipaxos și cam tot atât timp la vizitarea grotelor albastre din Paxos.
Pe cont propriu, cu autobuzul, taxiul sau mașina personală din Parga se ajunge ușor în Syvota, stațiune aflată la doar 27 de km sau în insula Lefkada, situată la 85 de km.
Parga este o stațiune completă și complexă în care nu te vei plictisi niciodată, fiind pe gustul tuturor, atât pentru cei care-și doresc un sejur cu multă agitație și viață de noapte, cât și pentru cei care preferă o vacanță liniștită. Cazările cu vedere superbă la mare pentru toate gusturile și toate buzunarele (de la camping la hotel de 5 stele), cluburile cu restaurante, piscine și terenuri de sport, faleza superbă ticsită de taverne, cafenele, baruri, oraș cu străduțe înguste și cochete cu magazine și terase la tot pasul, portul cu vase de croazieră și agrement, oferta variată de excursii opționale atât pe mare, cât și pe uscat, dar și vestigiile istorice și vegetația luxuriantă cu flori viu colorate, portocali, lămâi, măslini, toate la un loc fac din Parga un loc pitoresc cu un farmec aparte care te atrage ca un magnet să-l vizitezi.
valyionsctravel 